Nu știu ce se întâmpla în studiourile spaniole de dezvoltare prin anii ’90, dar Biomechanical Toy este dovada că oamenii de acolo aveau o imaginație care funcționa pe combustibil premium. Avem un erou cu păr lung și ochelari de soare, jucării care au prins viață, monștri, roboți, dinozauri, piese de șah și un villain care a furat un pendul magic. Și toate acestea într-un joc în care soluția la aproape orice problemă este să tragi în ea.
Lansat inițial ca arcade în 1995, Biomechanical Toy este un run-and-gun 2D care revine acum pe Nintendo Switch cu ajutorul QUByte Classics. Scopul jocului este să-l controlăm pe Inguz și să recuperăm Magic Pendulum, furat de răufăcătorul Scrubby, care a transformat lumea jucăriilor într-un loc ceva mai puțin prietenos.
Intră, trage, sari, repetă
Dacă ai jucat vreodată un run-and-gun clasic, vei ști foarte repede ce ai de făcut. Inguz poate trage în opt direcții atunci când stă pe loc, are posibilitatea de a folosi foc automat și poate colecta muniție specială din lăzi.
Când lucrurile devin prea aglomerate, avem și atacul Phoenix, o bombă capabilă să curețe ecranul de inamici. Și credeți-mă, vor exista suficiente momente în care veți fi foarte fericiți că cineva s-a gândit să pună un buton pentru „șterge tot”.
Pe parcurs apar și power-up-uri, iar anumite personaje salvate ne pot oferi temporar atacuri suplimentare. Avem, așadar, suficiente arme în jucăria asta biomecanică pentru ca gameplay-ul să nu devină monoton.
Lumea este partea cea mai tare
Și aici Biomechanical Toy începe să iasă în evidență. Pixel art-ul este foarte bine realizat, dar nu grafica în sine este cea mai interesantă, ci ce au decis dezvoltatorii să pună în ea.
Universul este complet dement. Într-o secțiune te lupți cu creaturi bizare, în alta te trezești într-o zonă inspirată de șah, iar mai târziu poți ajunge să înfrunți un virus informatic care iese dintr-un PC și explodează în… unu și zero. Da, este exact genul de logică pe care o accepți fără probleme atunci când joci un arcade din anii ’90.
Iar anumite secțiuni chiar schimbă ritmul, cum ar fi o porțiune în care trebuie să folosești curenți de aer pentru a urca sau o secvență în care nivelul apei crește în timp ce tu încerci să ajungi cât mai sus. Nu toate momentele sunt memorabile, dar varietatea există.
Un joc arcade care nu vrea prieteni
Biomechanical Toy este distractiv, dar este și foarte arcade. Asta înseamnă că dificultatea poate avea mici accese de personalitate. Poți să ai o porțiune în care avansezi liniștit, iar câteva secunde mai târziu să fii înconjurat de inamici și să te întrebi dacă jocul tocmai s-a supărat pe tine.
Unele boss fights pot deveni destul de dificile, iar anumite secțiuni cer mai multă memorare decât reflexe. Este genul de dificultate pe care o întâlneai frecvent în arcade: nu trebuie doar să fii bun, ci trebuie să înveți jocul. Din fericire, versiunea QUByte are un avantaj uriaș față de experiența originală… Rewind și Save.
Ai ratat un salt? Dai rewind. Ai ajuns într-o situație imposibilă? Încarci salvarea. Ai obosit să mori în același loc? Poți folosi inclusiv continue-uri nelimitate. Practic, Biomechanical Toy a primit în sfârșit un adult responsabil care să-i spună: „Hai, gata cu nervii, mai încearcă o dată.”.
Și muzica are personalitate
Soundtrack-ul este unul dintre elementele care mi-au plăcut mai mult decât mă așteptam. Este ciudat, vesel și uneori aproape caraghios, ceea ce se potrivește perfect cu lumea de pe ecran. Nu este genul de coloană sonoră pe care o vei asculta separat după ce închizi consola, dar în contextul jocului funcționează foarte bine.
QUByte a inclus și un Jukebox, alături de o galerie cu artwork și informații suplimentare despre joc. Nu este cea mai bogată colecție retro pe care am văzut-o, dar reprezintă un bonus pentru cei interesați de istoria titlului.
Unde putea fi mai bun?
Aici trebuie să recunoaștem că Biomechanical Toy nu este tocmai o capodoperă pierdută a genului. Gameplay-ul este solid, dar nu reinventează formula. Dacă îl comparăm cu giganți precum Contra sau Metal Slug, îi lipsesc acele momente care rămân în memorie ani întregi.
Și tocmai acesta este probabil principalul minus: este distractiv, dar nu este extraordinar. Nivelurile sunt suficient de variate, însă designul nu atinge mereu nivelul vizual al personajelor și al conceptului. Iar pentru cei interesați de score chasing, experiența nu este chiar atât de captivantă pe termen lung.
Verdictul final
Biomechanical Toy este o mică bucată de istorie a arcade-ului care merită redescoperită. Nu este cel mai bun run-and-gun făcut vreodată și probabil nici nu va detrona Metal Slug din inimile fanilor genului. Dar are ceva ce multe jocuri moderne uită să mai adauge: personalitate.
Este ciudat, colorat, rapid și complet lipsit de rușine când vine vorba de ideile sale. Iar faptul că QUByte a adăugat rewind, save, filtre, galerie și Jukebox face experiența mult mai accesibilă pentru publicul modern. Versiunea Switch poate fi jucată în modurile TV, tabletop și handheld și ocupă aproximativ 595 MB.
Dacă ești fan al arcade-urilor clasice sau pur și simplu vrei să vezi ce se întâmplă când cineva pune prea multe idei într-un singur joc, Biomechanical Toy merită o tură. Și dacă mori, nu-i nimic. Acum avem rewind.
Nota finală: 7.5/10
🔫 + Gameplay arcade rapid și satisfăcător
🤖 + Un univers absolut dement și foarte original
🎨 + Pixel art excelent și memorabil
💥 + Arme speciale și power-up-uri care schimbă ritmul
⏪ + Rewind și Save State fac experiența mult mai accesibilă
🎵 + Soundtrack cu personalitate și Jukebox
🔄 – Nu reinventează formula run-and-gun
📈 – Rejucabilitatea pentru score chasing este limitată
💀 – Unele spike-uri de dificultate pot părea nedrepte